Prima data cand vezi…

Ma trezesc dimineata, ma simt bine sub pilota si nu as vrea sa ma dau jos. Este frig afara. Ma uit pe geam, vad aceiasi copaci morti, fara frunze, aceleasi masini, aceiasi oameni si aceleasi blocuri. Cenusii si gri. Unde am mai auzit chestia asta?
De ce copacii fara frunze imi par morti, cand ei sunt vii sub scoarta lor, de ce oamenii mi se par la fel cand gandurile si sentimentele noastre se schimba de la o secunda la alta, si pana si celulele se reinnoiesc de-a lungul timpului, pana cand, cel de acum nu mai sunt, biologic vorbind, cel de acum 5 ani? De ce cenusiul este melancolic? Oare starea mea de spirit ma face sa vad lucrurile asa? Sau ceea ce vad rezoneaza in mine trezind asocieri melancolice?

Nu am inca idee. Dar pe masura ce merg pe strada, si o iau prin parc, ma gandesc, cum era cand am vazut prima oara, copacii, iarba, statuile si aleile?

Asa ca inchid ochii si imi propun ca, dupa ce ii deschid, sa privesc lumea din jurul meu, ca si cum as vedea-o pentru prima data. Doar sa vad. Nu vad copaci, vad o structura inalta, maro cu nuante de negru, ramificata de undeva de la mijloc, care se intinde spre cer? Structura? Cer? Vad ceva inalt si maro cu nuante de negru, cu multe ramificatii care se intind spre albastrul de deasupra? Inalt? Maro? Negru? Albastru? Vad culoare si forme. Si imi opresc gandurile, multumindu-ma doar sa absorb ceea ce vad. Vad? Pur si simplu sunt.

Si la fel vreau sa privesti si tu. Doar gaseste-ti un loc undeva, sub soare, inchide ochii, iar cand ii deschizi, nu te uita si doar priveste in jur. Plimba-ti ochii pe formele din jurul tau, priveste fetele oamenilor fara sa le judeci, daca sunt ridate, sau nu, batrane sau tinere, sprancene stufoase sau subtiri. Absoarbe vizual fara sa treci prin filtrul criticului interior.
Doar priveste. Nu exista alt secret. Ca si cum ar fi prima oara cand vezi lumea din jurul tau. Cum ai vedea copacii prima oara? Oamenii? Florile? Masinile? Magazinele? Da-ti frau curiozitatii si lasa-ti mintea sa umble libera.

Sa imi spui, daca vrei, cum a fost, si eu iti voi spune experienta mea cu acest exercitiu.


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/creiersu/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273