De ce traim intr-o realitate proprie

Atunci cand ne uitam la cineva, ii privim corpul. Vedem caracteristicile acestuia: inalt, scund, gras, slab, culoarea pielii, forma capului, parul de pe cap.
Dar vedem persoana? Sau doar ne uitam la ea?

Eu cred ca tot ceea ce percepem la persoana din fata noastra, sunt lucruri externe, reflectii ale interiorului pe care le interpretam dupa sistemul nostru personal.Primim semnale legate de starea ei emotionala care se reflecta in gestica, limbajul fetei si tonul vocii. Practic orice persoana are in mintea ei o serie de idei care ii formeaza lumea, idei de ansamblu, cum ar fi, ca exista un Creator al universului si idei de detaliu, cum ar fi ca nu este bine sa mananci fast food, ca trandafirii iti inveselesc ziua, ca daca te uda ploaia poti raci.
O persoana percepe lumea prin simturile sale, dar isi creeaza un sistem in minte, in care totul este organizat intr-un fel anume, iar cand se afla intr-o situatie, oricare ar fi aceea, trece stimulii prin acest sistem, ca printr-un filtru. Apoi, raspunde la situatie in urma imaginii neclare obtinute, intr-un mod in care, subconstient sau constient, crede ca va influienta situatia in favoarea sa. Tu percepi stimulii pe care ti-i trimite acea persoana, treci prin filtrul tau personal, si stii ce iese? Altceva decat a vrut persoana aceea sa transmita. De cele mai multe ori. Pentru ca nu are cum altfel, suntem prea diferiti la nivel mental unul fata de celalalt. Daca zic un cuvant, in mintea ta se trezesc imagini ale obiectului, vizuale, auditive, kinestetice, amintirii si emotii, iar in mintea mea, cu totul altele.

Caine. Unii dintre voi se gandesc la un caine mic, flocos, jucaus, simt simpatie si bucurie. Eu ma pot gandi la un caine maidanez, murdar, care de dincolo de gard isi arata coltii. Imi determina o stare de iritare pentru ca nu inteleg de ce sunt tinta agresiunii lui. Este doar un exemplu banal.

Acest lucru este explicat prin „harta mentala”, care difera de la individ la individ, iar in stiinte cum ar fi NLP se spune ca „harta mea mentala nu este harta ta mentala” si ca „harta nu este teritoriul”.

Ideea de baza este ca tu cand actionezi asupra cuiva, prin vorba, gest, sau orice altceva, de fapt raspunzi la ceea ce este in mintea ta, desi actiunile tale il afecteaza pe celalalt si modeleaza lumea din jurul tau. Raspunzi la o conceptie mentala si afectezi ceea ce se intampla in jurul tau. Raspunzi la ideea ta despre ce se petrece, intr-un mod care afecteaza ceea ce se petrece cu adevarat.

De aici apar doua notiuni.
Prima este “realitatea” si este personala si subiectiva, a doua este “actualitatea” si este obiectiva, altfel spus, este ceea ce ar arata o camera de filmat care ar inregistra tot evenimentul.
Cum te face sa te simti faptul ca de fapt, tu nu cunosti persoanele din viata ta, ci doar crezi asta, in mintea ta fiind doar conceptii care se identifica cu acele persoane, in functie de cum le percepi tu si de cum le interpreteaza sistemul tau personal de gandire?

In viata de zi cu zi, intreaba-te: ce vrea cel din fata mea sa imi transmita de fapt? Cum vede el situatia? Oare eu cum par vazut din exterior de o terta persoana?
Cred ca vei avea un moment, o sclipire de a unei realizari, care deriva pur si simplu din a vedea lucrurile din alta perspectiva.


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/creiersu/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273